direnare

direnare
di·re·nà·re
v.tr. (io diréno) OB
1. sfasciare una nave
2. sfiancare, slombare
3. v.pronom.intr., sfiancarsi | fig., sottomettersi, inchinarsi
\
DATA: av. 1442.
ETIMO: der. di rene con 1di- e 1-are.

Dizionario Italiano.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • direnato — di·re·nà·to p.pass., agg. → direnare …   Dizionario italiano

  • sderenare — sde·re·nà·re v.tr. (io sderéno) RE centr. 1. sfiancare, spossare 2. estens., conciare in malo modo, malmenare {{line}} {{/line}} VARIANTI: sdirenare. DATA: av. 1652. ETIMO: der. di direnare con s …   Dizionario italiano

  • dărâna — dărâná, dărânéz, vb. I (reg.) a obosi tare, a se slei de puteri. Trimis de blaurb, 03.05.2006. Sursa: DAR  dărâná ( n, át), vb. – A deşela, a speti, a istovi, a obosi. lat. *dĕrenēre, de la rēn rinichi (REW 2581; Candrea; cf. Graur, BL, V, 95).… …   Dicționar Român

  • sdirenare — (roman. sderenare) [der. di direnare rompere le reni , col pref. s (nel sign. 6)] (io sdiréno, ecc.), non com. ■ v. tr. 1. [stancare molto] ▶◀ sfiancare, sfinire, (non com.) slombare, spossare, stremare. ↓ affaticare, (region.) straccare. 2.… …   Enciclopedia Italiana

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”